Constructii case de lemn

Sistemul Wood Framing, dezvoltat si aplicat pe scara larga in S.U.A., reprezinta o modalitate ieftina si accesibila de a construi o casa si de a o intretine in timp, asigurand ocupantilor toate cerintele de confort. De asemenea casele construite in acest sistem se adapteaza oricarui stil arhitectural, atat traditional, contemporan cat si futurist.

Structurile de case executate in acest sistem, se evidentiaza prin folosirea optima a materialului lemnos, prin rezistenta, stabilitate, ductilitate, greutate proprie redusa care diminueaza astfel impactul seismic, durabilitate, confort termic ridicat, pret competitiv. Totodata timpul de executie pe santier al acestor case este cu pana la 70% mai mic decat pentru casale cu structura din zidarie.

Societatea KEOPS S.R.L. si-a creat o traditie deja, din executarea caselor de locuit cu structura din lemn in sistemul framing, avand o experienta de peste 500 case executate si montate atat in Romania cat si in alte tari precum: Grecia, Spania, Franta, Italia, Danemarca.

Pentru a veni in sprijinul iubitorilor de case din lemn care vor sa afle mai multe informatii despre acest tip de structuri, va oferim o succinta prezentare a acestui sistem constructiv in care lucram si noi.

O casa cu structura din lemn, in sistemul framing, se compune din urmatoarele elemente:

Talpa casei

Este un element de baza al constructiei, prin care se executa trasarea si prinderea peretilor structurii de rezistenta de fundatia cladirii.

Se constituie dintr-un dulap de lemn, cu dimensiunile de 50×100, 50×150mm, avand aceiasi latime cu a peretelui care reazema pe aceasta.

Talpa casei se aseaza pe un strat de hidroizolatie si se fixeaza provizoriu in prima faza cu cuie sau holtzsuruburi, iar dupa montarea peretilor de la parter se solidarizeaza impreuna cu acestia prin conexpanduri sau agrafe din otel beton existente in fundatie.

Peretii

Reprezinta principalele elemente de rezistenta si stabilitate ale constructiei, care asigura preluarea sarcinilor verticale din greutatea planseelor si a sarpantei, precum si a sarcinilor orizontale din seism si vant si transmit aceste incarcari fundatiei.

Un important avantaj al sistemului framing il reprezinta posibilitatea realizarii peretilor sub forma de panouri prefabricate. Acest fapt conduce la cresterea calitatii executiei acestor elemente, prin realizarea lor in fabrica cu utilaje si tehnologii moderne, precum si un control tehnic adecvat si in acelasi timp prin prefabricare se reduce considerabil timpul de executie pe teren al constructiei, micsorandu-se astfel manopera de montaj si implicit costul cladirii.

Peretii sunt alcatuiti din dulapi de lemn de rasinoase, cu dimensiunile sectiunii de 50×100mm si 50×150mm, spatiati in plan la distante de 400-600 mm. Uzual peretii exteriori se executa cu grosimea de 150mm si cei interiori cu grosimi de 50 si 150mm, aceste valori fiind impuse in principal, de grosimea stratului termoizolator care este mai mare la exterior.

Elementele verticale de rezistenta ale peretilor(montanti) sunt solidarizate de talpile orizontale ale panourilor prin cuie si coltare metalice galvanizate. Panourile peretilor exteriori sunt placate de regula cu placi de OSB de15mm, care asigura rigidizarea si conlucrarea montantilor in plan lateral, realizand astfel o comportare de saiba rigida a peretelui in planul sau. Panourile peretilor interiori sunt contavantuite prin rigle dispuse orizontal si inclinat, intre montanti.

Placarea peretilor exteriori si interiori se executa pe ambele fete si se poate realiza intr-o mare varietate. Astfel se pot utiliza lambriuri din lemn, siding, astereala cu caroiaj de sipci pentru tencuiala, placi de OSB cu termosistem, placi de gips carton etc.

Termoizolatia este alcatuita din saltele de vata minerala cu grosimi de 50, 100, 150mm care sunt dispuse intre montantii structurii de rezistenta.

Peretii sunt hidroizolati la exterior cu strat de membrana bitumata, iar la partea interioara au dispuse bariere de vapori.

Centura casei

Asigura legatura la partea superioara a panourilor prefabricate. Centura se fixeaza de talpa superioara a panourilor prefabricate prin batere in cuie.

Se constituie dintr-un dulap de lemn, cu dimensiunile de 50×100, 50×150mm, avand aceiasi latime cu a peretelui pe care reazema.

Se innadeste in sectiuni decalate de sectiunile de innadire a panourilor prefabricate.

Planseele

Planseele sunt elementele de constructie orizontale care realizeaza preluarea incarcarilor din greutatea oamenilor si mobilierului si o transmit peretilor si in acelasi timp asigura conlucrarea peretilor in plan orizontal si distribuirea sarcinilor orizontale din vant si seism.

Principalele elemente de rezistenta ale planseelor sunt grinzile. Grinzile sunt alcatuite din dulapi de lemn de rasinoase, cu sectiuni de 50×150, 50×200, 50×250, 50×300mm, dispuse la interspatii de 400-600mm si rigidizate in sens transversal cu distantieri din dulapi cu aceiasi sectiune. Acest sistem de grinzi si distantieri transversali impreuna cu dusumeaua alcatuiesc un ansamblu rezistent si rigid, avand o comportare de saiba rigida.

Pentru incaperile cu deschideri mari se folosesc si grinzi principale lamelare cu sectiuni de 150×250, 200×250, 150×300mm, alcatuite din dulapi de lemn incleiati, sau scanduri incleiate.

Prinderile grinzilor de centura se face prin cuie, buloane, coltare si eclise metalice galvanizate.

Peste grinzi se bate stratul suport care se constituie din: dusumea geluita din lemn cu grosimi de 22 si 45mm, dusumea oarba de 24 si 45mm, placi din OSB de 22mm grosime. Dusumeaua se poate dispune intr-un singur strat sau in doua straturi pe directii diferite.

Pe talpa inferioara a grinzilor se poate bate direct stratul de finisaj: gips carton, lambriu, etc. sau aceasta poate ramane aparenta si se lacuieste.

Sarpanta

Reprezinta elementul de inchidere situat la partea superioara a constructiei, avand atat un important rol practic prin protejarea cladirii de intemperii, cat si un rol estetic, contribuind in mare masura la aspectul constructiei. De altfel multe constructii din lemn se individualizeaza prin forma sarpantei.

Sarpanta se compune din structura de rezistenta, stratul suport al invelitorii si invelitoare.

Structura de rezistenta a acoperisului se poate executa in doua variante si anume: sarpanta pe scaune si sarpanta pe grinzi cu zabrele.

Sarpantele pe scaune sunt alcatuite din popi si pane din lemn ecarisat de rasinoase, cu sectiuni de 100×100, 100×150, 150×150, 150×200,150×250mm care formeaza impreuna un cadru de rezistenta rigid intarit prin contravantuiri si capriori care reazema pe pane, imbinati prin chertare. Capriorii au dimensiunile sectiunii de 50×100, 50×150, 50×200, 50×250mm.

Sarpantele pe grinzi cu zabrele sunt alcatuite din ferme cu zabrele din lemn, realizate din dulapi de 50×100mm, imbinati la noduri cu pene cu gheare, prin presare. Grinzile cu zabrele se contravantuiesc la talpa superioara pentru a crea un cadru rigid in planul invelitorii.

In ambele cazuri suportul invelitorii este alcatuit din astereala de 24mm grosime sau placi de OSB de 12 mm.

Peste stratul suport al invelitorii se dispune hidroizolatia din membrana bitumata.

Ca material de invelitoare se poate folosi: tigla, tabla zincata, coli de onduline, bardolyne, tabla Lindab, eternita, etc.

Tavanele inclinate de la mansarda, alcatuite din insasi structura sarpantei se izoleaza termic cu saltele de vata minerala, cu grosimi de 150, 200mm.
Sursa: clubafaceri.ro

Modelul american de case începe să fie tot mai popular în România, iar preţurile sunt mai mici decât în cazul apartamentelor. Bugetele limitate, dar şi dorinţa realizării unei construcţii durabile şi ecologice îi determină pe tot mai mulţi români să caute alternative la casele clasice din cărămidă sau din beton.

Cererea de case de lemn, mai puţin manifestată până în prezent, începe să se contureze uşor şi în rândul românilor. Preţurile mai mici, dar şi noutatea designului, sunt principalii factori care determină această tendinţă pe piaţa de profil.

O casă din lemn, cu suprafaţa de 100 de metri pătraţi şi cu toate finisajele, costă aproximativ 28.000 de euro, spune Emilia Bege, reprezentant al companiei Bege Bege, care construieşte şi vinde astfel de locuinţe. Preţul este cu mult mai mic cel al unui proiect de casă din cărămidă. Clientul are totodată posibilitatea de a achiziţiona locuinţa în faza „la roşu”, la un preţ de aproximativ 18.000 de euro, lucru care îi permite să o utileze şi finiseze după cum doreşte.
sursa: adevarul

1. De ce sa iti faci o casa din panouri prefabricate din lemn?

O casa in aer liber, facuta din ceea ce a nascocit natura mai potrivit – lemnul, poate deveni visul oricaruia dintre noi. Vis care poate fi transpus in realitate mult mai usor decat v-ati fi inchipuit. Constructia unei case pe structura de lemn este de departe cea mai folosita tehnica de constructii din lume. in Statele Unite, 90% din casele de locuit sunt din lemn sau din OSB (placi din aschii late de lemn), 60% din casele nordicilor (in special Norvegia si Finlanda) sunt tot din material lemnos, in Germania s-a ajuns la un nivel de 10 – 15%, iar guvernul francez incurajeaza puternic folosirea materialelor ecologice. Spre deosebire de Romania, unde predomina inca monopolul otel – betonului, strainii au inteles ca lemnul are proprietati deosebite, costuri reduse si nu in ultimul rand, ca este un material regenerabil. Proiecte case, case din lemn, asa-numitele panouri tip sandwich, care inglobeaza straturi de vata minerala si folii bariera antivapori, se monteaza rapid (o casa poate fi gata si intr-o luna), au greutate proprie redusa, prezinta risc seismic scazut, asigura o foarte buna izolatie fonica si termica, iar costurile sunt semnificativ mai mici. Echivalentul termic al unui perete tip sandwich de 15 cm (OSB, vata minerala, rigips) este egal cu al unuia de caramida de 50 cm !!! Elasticitatea lemnului si a elementelor metalice de prindere si fixare confera constructiei pe structura de lemn o rezistenta seismica de peste 8 grade pe scara Richter.

2. De unde obtii proiectul?

Marea majoritate a firmelor care construiesc case din lemn lucreaza pe baza de proiect de arhitectura propus de client. Proiectul de arhitectura trebuie sa fie semnat si stampilat de un arhitect membru al Ordinului Arhitectilor din Romania. Proiectele de rezistenta si de instalatii trebuie sa fie verificate si stampilate de proiectanti atestati de MTPL.

3. Cum faci rost de bani?

in prezent, exista pe piata o diversitate de produse de finantare. Astfel, finantarea directa de catre cel care construieste este tot mai greu de intalnit, finantarea cu produse bancare sau de leasing devenind tot mai uzuala.

4. In momentul in care intentionati sa cumparati un teren sau o casa este util sa verificati:

- Valabilitatea si corectitudinea actelor originale (consultati un avocat sau un notar);
- Cereti sa vi se arate dosarul cadastral al terenului si a eventualelor constructii ce se afla pe acest teren;
- Existenta unor litigii in familia vanzatorului (partaj, succesiuni, etc);
- Cereti vanzatorului dovada ca terenul se afla in intravilan (este posibil sa fie in intravilan si sa fie momentan in circuitul agricol – in acest caz se plateste o taxa suplimentara pentru a se putea construi acolo);
- solicitati certificatul de urbanism in vederea vanzarii.

5.Care sunt autorizatiile de care am nevoie?

Pentru a putea construi este nevoie de obtinerea Cerificatului de Urbanism (CU) si a Autorizatiei de Construire (AC).

6.Cum aleg tipul de fundatie?

Alegerea tipului de fundatie se va face prin proiectul de rezistenta, in functie de normative si zona seismica, de tipul terenului, conditiile climaterice, tinand cont eventual si de calitatea materialelor folosite in constructie. Foarte important este ca fundatia sa prezinte siguranta in exploatare. in cazul caselor prefabricate din lemn, datorita greutatii reduse a acestui tip de structura, fundatia poate fi realizata in sistem economic.

7.Care este structura peretilor?

Uzual, scheletul casei (structura de rezistenta) se face din stalpi (dulapi) din lemn masiv (de regula rasinoase) tratat complet, cu dimensiuni de (12 – 20) x 5 cm, asezati vertical la distanta de 40 – 50 cm unul de celalalt. La peretii interiori, grosimea stalpilor poate fi mai redusa (10 cm). Izolarea peretilor exteriori se face prin fixarea straturilor de vata minerala (grosimi de 5 – 12 cm). Pe partea exterioara a peretilor se poate fixa un strat OSB (placi din aschii late), care asigura panourilor de casa si intregii case rezistenta deosebita la deformare (mai ales la forte orizontale – vanturi puternice, cutremure).